Acum câteva zile făceam o apologie despre Inteligența Artificială.
A venit momentul să îmi exprim gândurile și despre reversul medaliei – cum cred eu că valorile umane ne pot salva [individual și social] de a fi înlocuiți de “roboți”.
Long story short: Comportă-te ca un robot și vei fi tratat ca un robot.
Povestea pe lung e așa:
Am avut o discuție aprinsă cu un reprezentant al unei companii partenere. O firmă cu care lucrez foarte bine deja de peste 4 ani. Această perioadă nu e deloc scurtă, având în vedere faptul că agenția mea abia face 6 ani de existență. Deci vorbesc despre unul dintre cei mai buni parteneri ai mei din ultimii ani.
Aveam așadar o discuție aprinsă. O negociere, mai exact. Dar faptul că era o negociere nu schimbă prea mult datele situației – până la urmă orice relație comercială între două sau mai multe părți este o negociere continuă, nu doar de bani, dar și de resurse, și în general de reguli de lucru în comun.
Reprezentantul acestui partener îmi spunea că brandurile se uită la cifre și mă ruga să fiu realist:
“Companiei nu-i pasă, e vorba despre cifre într-un tabel. Compania nu știe cine sunt eu, cine ești tu.”
I-am răspuns că în cazul unui parteneriat cu un creator de conținut TREBUIE luat în calcul factorul UMAN. Nu e doar un Excel, un procent, e un OM cu care ai lucrat foarte bine atâția ani.
Insista că sistemul e în așa fel construit încât doar cifrele contează, restul argumentelor sunt neglijate.
Vorbea ca și cum sistemul ar fi fost un program de calculator. Un “ceva” artificial și rigid, non-uman.
Dar eu știu că orice sistem este construit din oameni.
Nu din X oameni, ci din Oameni reali, cu vieți reale. Un sistem / o firmă este construită din Ana Vasilescu, de 32 de ani, care a terminat Jurnalismul la Iași dar lucrează în Publicitate din timpul facultății, citește doar romane de dragoste românești, ascultă Vama și urmează să se logodească cu Marius – barmanul drăguț de la 5-to-go de lângă blocul ei. Colega ei Carmen Andone e mai nouă în firmă dar a urcat repede în job, vrea să slăbească un pic pentru că vine vara și are bilete pentru iunie la Milano, ascultă 30 Seconds to Mars și bea trei cafele neîndulcite pe zi, ș.am.d.
* Numele și detaliile sunt inventate.
Te-ai prins ce vreau să zic: deși realizez că sistemele și cutumele într-o societate comercială pot fi foarte puternice, companiile sunt făcute din oameni reali, cu vieți și dorințe reale, cu gânduri și vise reale.
Iar noi, în publicitatea cu Influenceri, noi nu vindem șuruburi…
Acel Influencer este un om real și el, care PERSONAL se trezește dimineață, personal își pune mintea la contribuție și personal își cheamă prietenii să filmeze ceva creativ pentru client. Mai important: personal își pune obrazul în fața comunității lui, construite tocmai pentru că este un Om real, cu o abordare autentică în relația cu alți oameni.
Eu înțeleg foarte bine că există calcule, tabele, procente și statistici reci, matematice. Dar în cazul unei colaborări cu Influenceri chiar e important factorul uman. OMUL.
Și nu am nicio problemă dacă acele calcule arată că această colaborare a noastră nu aduce rezultatele dorite. E clar că cineva a greșit și situația trebuie schimbată.
Dar vă rog nu-mi spuneți că “sistemul așa gândește” și “este vorba despre cifre, nu despre oameni”.
Vă rog nu-mi ziceți că Omul nu are relevanță în această discuție.
Pentru că, cel puțin în cazul acesta specific, Omul este baza discuției.
Iar dacă brandul (rece, impersonal) nu pune valoare pe această relație să ne zică așa. Pentru că eu nu accept această atitudine.
Nu accept să fim reduși la niște cifre.
Și recomand tuturor profesioniștilor să nu cadă în această capcană.
Dacă numerele sunt TOTUL și Sistemul nu pune valoare pe latura umană, mai devreme sau mai târziu vei fi înlăturat și munca ta o va face un “robot”. Un software care costă mai puțin decât tine și face treabă mai bună.
Așa că i-am răspuns reprezentantului acelei firme partenere:
“Tu îmi zici că vorbim doar despre un tabel și despre niște cifre. De asemenea îmi zici că “mai sus”, la client, trebuie să duci doar cifre și procente. E momentul să le spui “mai sus” că suntem oameni și că nu vindem șuruburi, că altfel vei deveni și tu un tabel, un Robot înlocuibil ușor, dacă nimic din ce ești tu ca OM nu contează și intri în acest joc.”
În acel moment nu mai era o negociere.
În acel moment riscam să pierd un partener important, din cauza (datorită?) unui principiu. Nu mai discutam despre bani și condiții contractuale, discutam despre valori.
Da, puteam pierde acel partener.
Ar fi fost destul de grav pentru afacerea mea. Dar aș fi dormit liniștit știind că am vorbit cu un om despre valoarea oamenilor în societatea umană. Aș fi fost liniștit că mi-am spus părerea personală unei alte ființe omenești, nu doar am făcut un calcul matematic.
În acel moment am plusat. I-am zis:
“Dacă tu ai lucra la o firmă cu 2000 lei pe lună și ai avea o colaborare impecabilă și ai știi că le-ai adus an după an venituri mai mari DATORITĂ muncii tale… ce ai zice dacă pe 2019 compania ți-ar propune 1600 lei pe lună? Ai zice ‘Ah, e vorba despre cifre, brandul e ceva abstract, nu îi pasă de oameni, e vorba despre afaceri și de tabel’? Sau ai zice ‘Fuck you, nu vă e rușine? Eu plec.’?”
Nu am pierdut acel partener. Continuăm să lucrăm foarte bine împreună.
Oamenii din acea firmă parteneră se pare că au aflat ce am spus eu în discuția de mai sus. Se pare că le-a plăcut, sau, în cel mai rău caz, au respectat această poziție a mea.
Spuneam într-un articol de pe acest blog – Automatizare vs Sapiens: “Societatea umană va automatiza cu siguranță TOT ce poate fi automatizat pentru că face parte din evoluție. Sună fatalist, dar cred cu tărie asta: A.I. e un drum fără întoarcere. Pentru că putem și pentru că, economic vorbind este logic.”
Dar știi ceva? Stă în puterea noastră [a celor care lucrăm în aceste Sisteme construite de oameni] să fim în fiecare zi mai mult decât niște “roboți”, niște “cifre într-un tabel”.
În momentul în care te comporți ca un “robot”, vei deveni un robot și, în scurt timp vei fi înlocuit de un robot real.
Ce e drept, unii dintre noi merităm să fim înlocuiți, pentru ca societatea umană să evolueze. Nu o zic cu răutate, este o realitate care deja se întâmplă zi de zi.
Dar mulți dintre noi putem să ne comportăm ca niște oameni reali, cu vieți și dorințe reale, cu gânduri și vise reale. Nu ca un om într-un tabel.
Folosesc tabelele în fiecare zi. Îmi sunt folositoare. Ele mie, nu invers.
Foto via Shutterstock
