Ai noștri. Ai lor.

Am trecut și trec printr-o multitudine de etichete în această viață. De la copil, tată, producător muzical, interpret, până la CEO-ul unei agenții de digital marketing.

Toate aceste momente m-au făcut să iau contact cu diverse situații și să cunosc mii de oameni.

Se vorbește intens zilele acestea despre ”bule” (grupuri de oameni care gândesc la fel și care se informează din aceleași surse mereu, crescând în timp impresia că dețin adevărul unic și absolut). Datorită meseriei mele și a sutelor de mii de km stăbătuți în fiecare an în țară, în ultimele două decenii, cred că am fost expus unor realități diferite (adică din afara ”bulei” mele). Cu limitele inerente ale poziției mele de artist, consider că am fost expus la diverse experiențe românești – poate mai multe decât majoritatea celor de vârsta mea.

De multe dintre aceste experiențe au existat doar pentru că la un moment dat, cineva s-a gândit să investească în România. Multe dintre produse și servicii ajungeau la mine tocmai datorită investițiilor străine.

Scriu acest articol pe un laptop cumpărat de la un magazin românesc cu investiție străină. Am căști pe urechi pe care un distribuitor român le vinde pe baza unei licențe exclusive cu o companie japoneză. Prima mea mașină a fost un brand asiatic, construit în Craiova de o companie autohtonă, cu bani de afară. De fapt, dacă mă întrebați pe mine acum, diferența dintre ”autohton” și ”străin” nu mai are niciun sens în vremurile acestea! Totul în jurul nostru este o combinație de tehnologie, idei, forță de muncă, bani, resurse din diferite țări și continente.

A pune accent pe DIFERENȚELE dintre ”ai noștri” și ”ai lor” este nociv – toate sunt ”ale noastre”, realizate de ”noi”.

Doar politicienii cu agende ascunse, care își doresc învrăjbire între cetățeni pentru a-i putea manipula (”divide et impera”) mai folosesc acești termeni în sensul peiorativ. Pentru că toate statisticile arată că infuzia de capital ”din afară” crește calitatea produsului / serviciului și, implicit are un impact social pozitiv.

Investițiile străine sunt un element pe care economia națională se poate baza.

Iar acest lucru se poate întâmpla și într-o perioadă de instabilitate economică din următoarele motive:

1. Complementaritatea dintre investițiile străine și resursele publice oferă capitalul necesar unei dezvoltări economice.

2. Investițiile străine sunt motiv pentru care se dezvoltă noi locuri de muncă.

3. Investițiile străine aduc în același timp cu partea financiară, o nouă viziune de business, tehnologie, cunoaștere și organizare. Toate aceste elemente stimulează creșterea economică. Investitorii străini își pot impune noua viziune și modalitate de lucru în compania unde activează.

4. Investițiile străine sunt cu caracter de durată.

Statistici și informații preluate din lucrarea ”INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE: EVOLUȚIA ȘI IMPORTANȚA LOR ÎN ROMÂNIA (2017)” de A. Horobeț și O. Popovici.

Percepția conform căreia investițiile străine sunt mari în România este una corectă, dar nu e completă.

România are cel mai mic procentaj de investiții străine pe cap de locuitor – 3,13 euro (conform EUROSTAT). Cu toate astea, investitorii străini, în perioada 2010-2015 au continuat să recruteze forță de muncă, cu toate că cifra lor de afaceri a rămas relativ constantă. De aici ne putem da seama de faptul că investitorii străini au planuri pe termen lung, acest lucru este un impact economic pozitiv.

Conform statisticilor oficiale, 60% din investițiile străine sunt în regiunea București-Ilfov. După această regiune, cele mai multe investiții străine sunt localizate în regiunile Centru și Vest ale României datorită proximității față de țările din UE și infrastructurii mai dezvoltate. Fapt ce arată că aproape toată viața mea, pasiunile și cariera m-au adus în zone cu cele mai mari investiții străine (la început Brașovul natal, respectiv București după vârsta de 20 de ani).

Știați că cele mai importante trei sectoare ca număr de angajați sunt reprezentate de: Retail, Servicii Bancare și Energie? Iată un grafic cu numărul aproximativ de angajați pe câteva industrii: