Fiindcă e vineri și începe weekend-ul, vă propun un șlagăr românesc [oldies] care nu și-a pierdut din calitate, chiar și după atâția ani!
Pentru că există muzică veche bună, dar există și muzică veche de proastă calitate, adică melodii care nu rezistă trecerii timpurilor. Așa cum există muzică nouă bună și muzică nouă proastă. Anul în care a fost compusă o melodie nu definește calitatea ei, dacă mă întrebați pe mine.
Aurelian Andreescu este unul dintre artiștii pe care eu l-am descoperit pe plăcile de vinil ale bunicii mele, atunci când aveam 10-12 ani și petreceam vacanțele de vară singur sau împreună cu verișorul meu mai mic.
Enjoy!
