Martin Lindstrom [Fast Company, Time Magazine, Harvard Business Review] a analizat cele mai mari religii și a găsit 10 elemente care se aplică fiecărui proces de branding:
- Sentimentul de apartenență la un grup – brandul meu e și al tău (de exemplu: fanii Converse care se recunosc pe stradă, șoferii Saab care se salută în trafic)
- O viziune clară – misiunea brandului (de exemplu: Google – Don‘t Do Evil)
- Dominarea inamicilor – brandul meu este mai bun decât brandul lor (de exemplu: I‘m a Mac, I‘m a PC)
- Atracție senzorială
- Poveste – fiecare brand are în spate o istorie care inspiră fanii (de exemplu: KFC și modul în care Coloneul a inventat rețeta)
- Grandoare – noi suntem primii, noi suntem singurii
- Simboluri – logoul și alte elemente de indentificare ale unui brand
- Evanghelism – avocații brandului (de exemplu: fanii Apple)
- Mister – nimeni nu știe care e secretul (de exemplu: rețeta Coca-Cola păstrată de 100 de ani, rețeta ketchup-ului Heinz)
- Ritualuri – ritualul de consum al unui brand (un exemplu: berea Corona se servește cu o felie de lămâie)
Mai sus vezi o coadă la moaște, în fața Mitropoliei. Mai jos vezi o coadă la iPhone, în fața Apple:
Aceste elemente se aplică și brandurilor din muzică, așa cum vorbeam în articolul dedicat brandului BUG Mafia. La ei Povestea [vezi punctul 5] este o parte foarte importantă a brandului: Sunt Uzzi, de data asta țin expres/ Am zis pe patru-albume dar văd că nimeni n-a-nțeles.
Dacă vorbim despre Iris, un alt exemplu de brand muzical de succes, putem vedea de exemplu cum trupa se folosește de Apartenența La Grup [punctul 1]: Dacă noi nu vom mai fi/ Vă veți aminti/ Că a fost odată Iris.
Evanghelismul apare în general la fanii din trupele de băieți [boy-band], vă amintiți virulența fanilor Animal X, 3 Sud Est sau Akcent? Orice ar fi făcut trupele lor preferate – pozitiv sau negativ, fanii îi apărau imediat cu putere. La fel se întâmplă zilele acestea cu trupa teen-pop Lala Band, brand lansat de ProTV cu ajutorul serialului “Pariu cu viața”.
Din păcate trupele/artiștii pop și dance nu cultivă Simbolismul [punctul 7] pentru a promova brandul lor, în schimb găsimi simboluri foarte clare în genul hip-hop: La Familia cu sigla lor celebră Scandalos Music, Deliric1 cu Porcul, Grasu XXL cu mesajul “CASA moară fetili”, Guess Who cu semnul întrebării, BUG Mafia cu Pantelimon/PTM.
———————————————
Pentru amuzament aș aminti implicarea Misterului în brandul Hi-Q: în primii ani de succes se spunea că unul dintre băieți este rudă cu patronul Antena1 și acesta ar fi secretul succesului trupei în televiziune :-) Un pic de mister nu strică, dar adevărul gol-goluț este că toți trei suntem din Brașov, născuți în familii modeste, fără pile și relații, și că am dat o probă în anul 2000 pentru a fi prezentatori.
Brandul Hi-Q are multe dintre elementele citate mai sus: Apartenența la un grup – Gașca mea nu poate să stea; Viziune – Prima trupă cu band live, prima trupă cu site din România, prima pagină Facebook din România; Povestea – accesiunea puștanilor din Brașov în topuri și în televiziune, despărțiri, împăcări.
Din păcate (?) n-am avut parte niciodată de Evangheliști pentru că muzica noastră nu a creat isterie, succesul a fost legat mai mult de mesaj și atitudine, și mai puțin de imagine și stil [cum se întâmplă la trupele boy-band sau teen-pop].
——————————————–
Discuția este lungă și simt că ar fi nevoie de o carte despre Branding în Industria Muzicală Românească pentru a acoperi acest subiect în mod academic. Poate se gândește cineva s-o scrie :-)
Vezi Buyology de Martin Lindstrom – cartea de unde am preluat cele 10 elemente de mai sus.
Fotografii: Liviu Chirica – Mediafax, MediaPro Music, Realitatea Media.
Comments are closed.