Am început de săptămâna trecută şi azi mă duc a patra oară. O să fie fun. Deja îmi amintesc de vremurile când mergeam în fiecare zi, inclusiv în week-end, şi trăgeam de noi până nu mai puteam coborî scările…
(CC Combust)
Era anul 2004 şi aveam mult timp, fiindcă încă nu lansasem “Gaşca mea” :-) După ce a ieşit piesa pe piaţă n-am mai avut timp de sală, de casă, de prieteni, de nimic. Eram în continuu pe drum, la concerte.
Există un echilibru în viaţă. Unii spun “Nu poţi să le ai pe toate”. Mie îmi place să spun că sunt momente potrivite pentru orice, trebuie doar să le prinzi.
Următoarele două luni voi merge zilnic la sală. Şi voi munci mult. Pentru că e momentul, pentru că merit/merităm.
Lumea îmi tot spune de câteva zile: “Vezi că va fi greu!”. Şi ce? Nimic din ce am astăzi nu a fost obţinut uşor, chiar nimic. Mereu a fost greu.
Mama mea m-a învăţat că rezultatele sunt direct proporţionale cu efortul depus. Eu încă mai cred în asta şi în echilibrul universal. Poate sunt prea idealist, dar mie mi-e bine aşa.
