Am găsit pe BlogulGreieraşului.blogspot.com:
“Cum am descoperit eu HI-Q?
Pai simplu prin Teo si Mircea, ca deh eram fan al celor doi si intr-una din zile am vazut trei omuletzi un pic emotionati care cantau o melodie de care m-am indragostit pe loc : “Nu pot face nimic”. Si inca dupa vreo 10 ani piesa asta mi-a ramas una dintre cele mai dragi piese HI-Q.Si cu timpul i-am cunoscut si mi-au devenit dragi la fel ca si unei tari intregi.
De la ei am invatat ca oricat de greu mi-ar fi si oricat de lung ar fi drumul “Totul va fi bine!!!”.
De cand ma stiu am fost cu capul in nori, o visatoare ar zice unii, dar de la ei am invatat ca nu e suficient sa visezi. Am crescut odata cu ei si am invatat de la ei ca visele pot deveni realitate, trebuie doar sa muncesti enorm de mult si sa pui un pic de suflet in fiecare lucru pe care il faci.De ce imi sunt asa de dragi?
Pentru ca ani de zile week-end de week-end le eram alaturi si cantam si ma zbantzuiam in fata televizorului.
Pentru ca de fiecare data cand am mers la un concert HI-Q dupa am fost ragusita 2 zile de cat am urlat (nu pot spune cantat, chiar nu ma pricep).
Pentru ca una dintre cele mai frumoase perioade din viata mea a fost acea primavara in care la fiecare sfarsit de saptamana mergeam sa cant alaturi de ei “Totul va fi bine!” in parcul Lia Manoliu.
Pentru acea vara in care la Costinesti se auzea pe plaja “Un minut”, iar dupa 10 minute ascultam “Ochii verzi” si dupa alte 15 minute “Un minut” si tot asa…
Pentru ca in timpul facultatii VIP Party-ul era scaparea mea si a colegelor mele dintr-o lume gri si trista.
Si in primul rand pentru ca in muzica lor ma regasec de fiecare data. Mereu e o piesa de la HI-Q care sa se potriveasca perfect cu starea mea de spirit.”
Mulţumim mult!
Sunt momente ca acestea, sunt vorbe ca acestea, sunt zile în care simţim că nu am trăit degeaba. Dincolo de topuri, de concerte, recorduri, videoclipuri, dacă am reuşit să schimbăm în bine viaţa cuiva, eu sunt fericit.
Comments are closed.