Azi se împlinesc fix 18 ani de când am pornit Hi-Q.
Eram cu Mihai la mare și am aflat, prin telefon, că prima noastră melodie este gata. Am hotărât ca acea dată să fie data nașterii proiectului Hi-Q și de asemenea ne-am promis să sărbătorim în fiecare an. Ceea ce am și făcut de atunci :-)
Citește și articolele celelalte din serie: Bobby Stoica, Dan Badea, Dan Popi, Marius Moga, Nicoleta Drăgan, Șerban Huidu și Răzvan Popescu, Gabriel Huiban, Silviu Păduraru, George Nemeznic și Victor Solomon.
Mă întreba azi un ziarist care este cel mai mare succes al nostru. Lăsând la o parte statisticile, de recordurile, topurile și audiențele, cred că cel mai mare succes al trupei Hi-Q a fost longevitatea… Optsprezece ani de muzică, televiziune, radio, concerte, videoclipuri, schimbări de formule, de stiluri muzicale, de mode!
Optsprezece ani. Majoratul. Finalul.
Pentru că am hotărât să punem punct acestui proiect muzical, este momentul să îmi amintesc câteva dintre cele mai importante momente din istoria Hi-Q. Vor fi mai multe articole, într-o ordine aproximativ cronologică și care vor respecta memoria mea, mai puțin adevărul istoric… Ce înseamnă, până la urmă, adevărul istoric? Un cumul de amintiri subiective pe care oamenii care au trăit acele vremuri le-au păstrat de-a lungul timpului. Ei, acestea sunt amintirile mele!
Sunt multe amintiri frumoase sau mai puțin frumoase din istoria Hi-Q. Am fost în Hi-Q mai mulți ani decât am fost fără Hi-Q. Vreau să aleg acele amintiri care sunt noduri, nuclee, bifurcații de drum. Iar cea mai bună soluție pe care am găsit-o este să vorbesc despre oamenii care au pus umărul la succesul Hi-Q.
Edi Schneider și Hi-Q
Primul articol îl dedic lui Edi Schneider aka DJ Phantom.
Românul care a reușit, aproape singur, să transforme muzica românească și să inventeze un stil nou. Artistul care a fost supranumit Părintele Muzicii Dance.
Nu sunt cuvinte prea mari, să știți! Edi a reușit prin câteva albume inovatoare să reseteze muzica românească și să inventeze [muzical] o nouă generație artistică: K1, Ro-Mania, 3 Sud Est, BUG Mafia, La Familia, Andre, Genius, Hi-Q.
Porniți la drum în 1996 și cu un album lansat în 1997 pe plan local, noi trei ne-am dorit mai mult în momentul în care am terminat liceul. Ne-am dorit succesul național! Așa că am mers la Sebeș, unde era Mecca muzicii dance datorită studioului performant al lui DJ Phantom.
Asta se întâmpla pe data de 1 decembrie 1998. Poza de mai sus este făcută exact în acea zi, de la stânga la dreapta: Călin Săpunaru [prietenul care a făcut tema de pian din melodie], Edi Schneider, Mihai Sturzu, Florin Grozea.
Aveam emoții imense, ca niște copii. Copii ce eram :-)
Edi ne-a luat cu mașina de la motelul unde dormisem și ne-a pus la masă. Spre deosebire de imaginea pe care ne-o făcusem despre el, din presă și din auzite, Edi era un om extrem de modest, liniștit, cu puține vorbe. Un ardelean clasic, pus pe treabă. Nu o vedetă venită din Franța cu fițe de producător internațional, ci un om cald, deschis, sincer.
Un om care nu răspundea la telefon în studio pentru a nu pierde timp prețios pe cheltuiala noastră. Un om care măsura minutele cu prețiozitate pentru a face rabat de la înțelegerea noastră. Un om care ne-a sprijinit și ne-a lăudat într-un moment în care nici părinții noștri nu ne lăudau pentru muzica pe care o făceam.
Noi venisem la Sebeș cu trenul de la Brașov, că nu aveam nici carnete de conducere, nici bani. Venisem cu CD-uri și hard-disk-uri cu sunete, cu idei muzicale. În acea zi am finalizat două melodii. Una urma să fie primul nostru hit național – “Nu pot face nimic”.
După acea primă experiență ne-am îndrăgostit de Edi și am lucrat cu el zeci de melodii, inclusiv hitul “Totul va fi bine”. Chiar după atâția ani oprim uneori la Sebeș să-l salutăm și să depănăm amintiri. Avem un mare respect pentru el ca om, ca artist. Respectăm profesionalismul, prietenia și energia pe care ne-a dat-o de-a lungul timpului.
Edi nu ne-a ajutat doar muzical, ci și video! Videoclipul “Poveste fără nume (acustic)” e un videoclip care îmi place de mor și după 7 ani!
De ce Edi Schneider?
“Nu pot face nimic” produsă de Edi Schneider a însemnat un refresh pentru trupa pornită la Brașov, un pas evolutiv care ne-a deschis uși noi, oportunități noi. A fost primul nostru succes național. A fost practic începutul carierei noastre!
În următorul articol vă voi povesti despre alt om important din istoria Hi-Q – Bobby Stoica (Voltaj).
You must be logged in to post a comment.