Albin Serviant scrie un articol pe Music Think Tank în care face o paralelă între industria jocurilor pe calculator și industria muzicală, căutând asemănări și paralele între cele două domenii în încercarea de a descoperi soluții pentru muzică.
Ai cumpărat un joc de curând? Ai făcut vreo plată într-un joc? Consideri publicitatea și plasarea de produse în jocuri acceptabilă? Ți se pare o idee bună să cumperi jocuri pe internet sau de pe telefon? A transformat industria jocurilor modul în care folosim rețelele sociale prin FarmVille și jocurile multi-player?
În fiecare zi întâlnesc oameni care răspund ’Da’ la fiecare dintre aceste întrebări. Oare de ce nu răspund la fel și dacă înlocuim ’jocuri’ cu ’muzica’?
Industria muzicală are multe de învățat de la industria jocurilor. Aceasta din urmă s-a adaptat continuu vremurilor și modelor, reușind să rămână relevantă și să facă profit.
În timp ce industria muzicală (casele de discuri în special) se plânge de pirateria online și scăderea drastică a veniturilor din vânzarea de muzică, industria jocurilor se mândrește cu o creștere spectaculoasă a veniturilor an de an. Iar problemele jocurilor sunt aceleași: copierea digitală ilegală, diversificarea mediilor, apariția de noi distracții, dispariția magazinelor offline specialziate etc.
Lucrurile devin și mai alarmante când adaugi și vânzările spectaculoase ale jocurilor CU MUZICĂ – Rock Band, Guitar Hero, Tap Tap Revenge! Deci jocurile cu muzică au ajuns să facă mai mulți bani pentru un artist decât vânzările de CD-uri și MP3-uri?
Ceva nu e în regulă cu managerii din muzică…
Autorul articolului vine cu câteva soluții:
1. Consumatorii vor relaționări sociale pe lângă distracție
2. Fanii vor să personalizeze fiecare experiență
3. Utilizatorii unui servicii nu vor doar socializare, ei vor competiție.
Citește tot articolul aici. Albin Serviant este managerul companiei care dezvoltă un nou format digital pentru muzică – MPX4.
Vezi și articolele: Bani din jocuri nu din vânzări de CD și Muzica timpurilor noastre
